Sindromul Burnout – oboseala excesiva si excesele de orice fel

burn-outSindromul epuizarii profesionale sau sindromul burnout trebuie inteles ca o stare de epuizare fizica si psihica, apatie si lipsa de interes in munca, ce apare in special la persoanele a caror profesie implica o responsabilitate deosebita si interactiuni frecvente cu oamenii. Exista insa tot mai multe dovezi ca etiologia acestui sindrom este mult mai complexa, factorii dispozitionali jucand un rol important.

Desi este larg raspandit, sindromul burnout nu a fost recunoscut ca o tulburare in DSM (Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale), datorita faptului ca simptomatologia sa este strans legata de tulburarea depresiva, dar il regasim totusi descris in ICD – 10 (Lista tabelara a bolilor) la categoria Probleme legate de dificultatea organizarii propriului mod de viata.

Conceptul a fost adus in atentia publicului de catre Herbert Freudenberger care a publicat lucrarea Burn Out: The High Cost of High Achievement. What it is and how to survive it, in care descrie aceasta tulburare.

Desi la prima vedere am putea spune ca burnout inseamna de fapt foarte mult stress, e important sa intelegem ca nu sunt unul si acelasi lucru. In timp ce stresul profesional este caracterizat de o supraimplicare, sindromul burnout este caracterizat de o lipsa de implicare. Stresul implica hiperactivitate si presiune, iar burnout-ul determina neajutorare si lipsa sperantei. Si cu toate ca stresul poate cauza tulburari de anxietate si consumuri enorme de energie, de cele mai multe ori burnout-ul implica lipsa de motivatie, absenta idealurilor si a sperantei.

Psihologii Gail North si Herbert Freudenberger arata ca epuizarea profesionala nu se instaleaza imediat, ci are loc un intreg proces, care se dezvolta de-a lungul timpului, in 12 etape:

  1. Compulsia de a dovedi de ce suntem in stare – ambitia excesiva la locul de munca pentru a dovedi ca suntem capabili se poate transforma in timp intr-o determinare crancena si chiar compulsie.
  2. Munca asidua – nimeni nu este indispensabil – acesta este cosmarul celor care muncesc pentru a dovedi lor insisi dar si altora de ce sunt in stare; oamenii isi stabilesc astepari foarte mari, iar pentru a veni in intampinarea acestor astepari, se vor implica din ce in ce mai mult in munca, avand tendinta de a face totul singuri.
  3. Neglijarea propriilor nevoi – prietenii, familia si somnul pot parea ca fiind mai putin importante sau necesare, pentru ca ne-ar reduce din timpul petrecut la munca. Astfel ca, neglijand aceste aspecte ale vietii, oamenii castiga timp pe care il investesc in activitatile profesionale. Insa neglijarea pe termen lung a propriilor nevoi dar si a nevoilor celor dragi poate avea consecinte devastatoare.
  4. Conflictele interne si externe – atunci cand oamenii constientizeaza ca nu se afla pe drumul cel bun, apar conflictele interioare, intrucat acestia nu isi dau seama care este de fapt problema! In aceasta etapa incep sa apara primele simptome fizice.
  5. Revizuirea valorilor – oamenii incep sa se izoleze de ceilalti pentru a evita conflictele si intra intr-o stare de negare, de modificare a perceptiilor dar si a sistemului interior de valori. Noile prioritati le reprezinta acum locul de munca si responsabilitatile profesionale.
  6. Negarea problemelor – in aceasta etapa apare intoleranta si evitarea contactului social.
  7. Retragerea in sine – contactul social devine minimal, transformandu-se in scurt timp in izolare. In aceasta etapa apare riscul de a consuma alcool si/sau droguri pentru a obtine senzatia de eliberare.
  8. Modificari comportamentale semnificative – prietenii, colegii de serviciu si familia observa schimbari semnificative si adeseori alarmante in comportamentul persoanei in cauza.
  9. Depersonalizarea – pierzand contactul cu propria persoana, oamenii au tendinta a considera ca ei insisi sau ceilalti nu sunt suficient de valorosi, pierzand astfel urma oricaror nevoi personale. Viata se desfasoara pe pilot automat.
  10. Goliciunea interioara – senzatia de lipsa de sens, de scop, determina un gol interior pe care acesti oameni tind sa il „umple”, facand abuz de mancare, sex, alcool, sau droguri.
  11. Depresia – sindromul de burnout include adeseori si depresia. Astfel ca ne putem simti epuizati, lipsiti de speranta, indiferenti, crezand ca viata nu mai are sens, etc.
  12. Sindromul burnout – persoana intra intr-un colaps total, fizic si psihic, care necesita ingrijiri medicale urgente. In cazuri extreme, atunci exista si suspiciuni de depresie, pot aparea episoadele suicidare, ca modalitate de evadare.

burn out2Din categoria exceselor de orice fel, si munca epuizanta si agonizanta ne poate aduce in pragul colapsului. Sanatatea noastra mentala si fizica este pusa in pericol atunci cand uitam care ne sunt limitele. Cu siguranta multi dintre noi ne regasim in mare masura in cele descrise mai sus. Cu unul sau doua locuri de munca, cu rate si grija zilei ce urmeaza, traim on survival mode. Se pare insa ca, modul de supravietuire nu ne garanteaza de fiecare data supravietuirea.

Copierea sau reproducerea continutului fara acordul prealabil si fara mentionarea sursei este strict interzisa!

One thought on “Sindromul Burnout – oboseala excesiva si excesele de orice fel

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s